Ce este tensiunea arterială ?

Sângele este transportat de către inimă la ţesuturile din organism prin vase de sânge numite artere, forţa cu care este împins sângele printre pereţii arterelor reprezentând presiunea sângelui. La fiecare bătaie a inimii se pompeaza sânge în artere, prin cele 60-70 de bătăi pe minut în stare de repaus.

Astfel, presiunea arterială atinge maximul în momentul contracţiei inimii şi pompării sângelui în artere. Această presiune se numeşte presiune arterială sistolică. Când inima se relaxează, între două bătăi consecutive, presiunea arterială scade. Această valoare minimă a presiunii reprezintă presiunea arterială diastolică.

Presiunea arterială este caracterizată de aceste două valori, presiunea sistolică şi diastolică. Amândouă sunt la fel de importante. De obicei sunt notate una dupa alta, de exemplu 120/80 mm Hg (mm HG = mm coloană de mercur, adica nivelul de ridicare a mercurului în aparatele clasice de măsurat).

Prima valoare, cea mai ridicată, reprezintă presiunea sistolică, în timp ce valoarea mai mică reprezintă presiunea diastolică.

Presiunea arterială poate să crească sau să scadă în timpul zilei în funcţie de activităţile efectuate. De exemplu, la depunerea unui efort mărit, alergare, ridicare de greutăţi, presiunea arterială creşte. În timpul somnului sau relaxării presiunea arterială scade. Apariţia acestor oscilaţii ale presiunii arteriale sunt normale.

De ce este important să cunoaştem ce este hipertensiunea arterială
şi ce implicaţii are aceasta asupra sănătăţii noastre ?

Hipertensiunea arterială este denumirea dată valorii penste limitle normale ale tensiunii arteriale.

Aceasta reprezintă un factor de risc pentru bolile de inimă, rinichi sau accidente vasculare cerebrale.

În consecinţă, cu cât tensiunea arterială este mai mare decât cea normală cu atât este mai mare riscul de a dezvolta boli de inimă sau rinichi.

De acest aspect trebuie ţinut cont, având în vedere că bolile de inimă şi accidentele vasculare cerebrale sunt printre principalele cauze de deces în lume.

Deoarece adesea hipertensiuna nu prezintă nici un semn sau simptom alarmant, aceasta poate fi foarte periculoasă dacă nu este descoperită la timp. Totuşi, prin mijloace la îndemâna oricui se poate verifica regulat tensiunea arterială şi astefl să se poată lua măsuri de prevenire si combatere a evoluţiei acesteia.

Chiar dacă tensiunea arterială are valori normale, pot fi luate măsuri preventive ca aceasta să rămână în valorile normale până la vârste înaintate.

La unele persoane presiunea arterială are în majoritatea timpului valori ridicate. Sângele acestor persoane este împins printre pereţii arterelor cu o forţă mai mare decât cea normală. În astfel de cazuri, în lipsa unui tratament adecvat, se poate ajunge la probleme medicale grave cum ar fi:

• Ateroscleroza sau îngroşarea arterelor. Presiunea ridicată a sângelui afectează pereţii arterelor făcându-i mai groşi şi mai rigizi. În acest fel, procesul de depunere a colesterolului şi grăsimilor pe pereţii vaselor sangvine este accelerat, influenţând negativ fluxul normal al sângelui în corp, ceea ce în timp poate duce la infarct de miocard sau accident vascular cerebral.
• Infarctul de miocard sau atacul de inimă. Sângele este trasnportorul oxigenului în organism. Când arterele ce duc sângele la miocard (muşchiul inimii) se blochează, inima nu mai primeşte suficient oxigenul. Reducerea fluxului de sânge necesar se poate manifesta prin dureri de piept, denumite angină. Când fluxul sangvin este oprit complet se produce infarctul sau atacul de inimă.
• Inimă marită. Presiunea arterială crescută obligă inima să facă un efort suplimentar. În timp, aceasta poate duce la îngroşarea şi apoi la întinderea pereţilor inimii, pâna ce inima înceteaza să mai funcţioneze normal, în final instalându-se manifestările insuficienţei cardiace. Prin controlul regulat al presiunii arteriale se poate preveni acest fenomen.
• Suferinţa rinichilor. Rinichiul este organul de filtrare al organismului contribuind la eliminarea toxinelor. Dacă presiunea arterială este crescută un timp mai îndelungat, vasele de sânge din rinichi sunt afectate, capacitatea de filtrare a rinichilor fiind astfel afectată, iar toxinele se vor acumula în sânge. Astfel, în timp, rinichi pot ceda, moment în care tratamentul medical prin dializă (filtrarea sângelui cu ajutorul aparatelor) sau transplantul de rinichi să fie ultima soluţie salvatoare.
• Accidentul vascular cerebral. Îngustarea arterelor determină ca o cantitate mai redusă de sânge să poată ajunge la creier. În cazul în care un cheag de sânge blochează o astfel de arteră îngustată, poate să apară un accident vascular trombotic. În plus, datorită presiunii arteriale crescute un vas sangvin se poate rupe, producându-se un accident vascular hemoragic.

Persoanele cu risc de a dezvolta hipertensiune arterială (HTA) ?

Oricine poate dezvolta hipertensiune arterială, dar unele persoane sunt mai predispuse pentru această afecţiune.

Astfel, HTA apare mai devreme şi se dezvoltă mai accentuat la populaţia de tip afro-american decât la populaţia albă.

Bărbaţii de vârstă tânără sau medie suferă de HTA mai frecvent decât femeile. Pe măsura înaintării în vârstă a adulţilor, acest raport se schimbă, astfel că după menopauză femeile dezvoltă mai frecvent HTA decât bărbaţii având aceeaşi vârstă. Numărul bolnavilor de HTA creşte rapid atât la femei cât şi la bărbaţi pe măsura înaintării în vârstă.

Factorii ereditari pot determina ca numărul bolnavilor de HTA să fie mai mare în unele familii decât în altele. Dacă părinţii şi bunicii suferă de HTA este cu atât mai probabil ca şi copiii să dezvolte această suferinţă. Deşi este o suferinţă frecventă la adulţi, poate apare şi la copii. Chiar dacă toată lumea pare sănătoasă, membrii familiei trebuie să-şi controleze regulat tensiunea arterială, deoarece presiunea arterială crescută poate să nu prezinte semne sau simptome alarmante.

Cum se poate controla tensiunea arterială ?

Controlul tensiunii arteriale se poate efectua repede, uşor şi nedureros. Aceasta se măsoară cu un instrument numit tensiometru sau sfingomanometru.

Procedura de măsurare se efectuează în felul următor:

• o manşetă specială se înfăşoară în jurul braţului şi se umflă până ce presează cu putere asupra arterei braţului pentru câteva secunde.
• la nivelul pompei de aer se deschide uşor supapa de eliberare şi aerul este eliberat uşor, moment în care cu ajutorul stetoscopului se poate asculta zgomotul produs de sângele ce pătrunde în artera presată.
• primul sunet ascultat este corelat pe o scară a unei coloane de mercur, citindu-se astfel presiunea arterială sistolică, ce reprezintă maximul presiunii produs de sânge la curgerea prin arteră.
• ultimul zgomot auzit reprezintă presiunea cea mai joasă ce se găseşte în arteră în momentul când inima se odihneşte, aceasta fiind presiunea arterială diastolică.

Cum se interpretează valorile tensiunii arteriale ?

Tensiunea arterială este expresia a două numere ce reprezintă presiunea sistolică şi diastolică. Valorile sunt notate în milimetrii (mm) de coloană de mercur (Hg). Prima care este notată este presiunea sistolică şi apoi cea diastolică. De exemplu 120/80 mm Hg, ce se exprimă verbal ca 120 cu 80 sau 12 cu 8.

Dacă presiunea arteriala este mai mică de 140 cu 90 mm Hg se consideră normală. Oricum, o tensiune arterială de 120 cu 80 mm Hg este mai benefică pentru inimă. Unele studii consideră că tensiunile arteriale scăzute (de exemplu 105 cu 65 mm Hg ) sunt dăunătoare. Cu excepţia câtorva rase, acest lucru însă nu este adevărat. Valorile ridicate considerate hipertensiune sunt clasificate pe stadii şi sunt cu atât mai periculoase cu cât valorile lor sunt mai ridicate.

CLASIFICAREA TENSIUNII ARTERIALE(T.A.) LA ADULŢI

FELUL T. A.	T.A. SISTOLICĂ	T.A. DIASTOLICĂ
OPTIMĂ	<120	<80
NORMALĂ	<130	<85
NORMAL ÎNALTĂ	130-139	85-89
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
STADIUL 1	140-159	90-99
STADIUL 2	160-179	100-109
STADIUL 3	>180	>110

Cauze ce pot determina apariţia hipertensiunii arteriale

La majoritatea persoanelor nu există o cauză determinantă pentru apariţia hipertensiunii arteriale. Acest gen de presiune arterială crescută se numeşte hipertensiune arterială esenţială sau primară.

Un alt segment de persoane suferă de HTA produsă de o serie de cauze cunoscute cum ar fi: tumori de suprarenală, boli cronice de rinichi, exces de pilule contraceptive sau sarcină la femei, etc. Aceasta este numită hipertensiune arterială secundară şi este în general curabilă dacă sunt corectate cauzele determinante.

Cum poate fi prevenită hipertensiunea arterială ?

Orice persoană, indiferent de rasă, vârstă, sex sau ereditate poate să prevină apariţia sau evoluţia hipertensiunii arteriale. Mai jos sunt prezentate câteva posibilităţi, ce pot fi aplicate şi în tratamentul hipertensiunii arteriale, dar e mult mai indicată prevenirea apariţiei acesteia:

1. Menţinerea unei greutăţi corporale optime, chiar pierderea în greutate în cazul supraponderabilităţii.
2. Efectuarea de activităţi fizice moderate.
3. Alimente cu conţinut scăzut în sare şi sodiu. Eliminarea sării brute din alimentaţie.
4. Eliminarea alcoolului sau consumul acestuia în cantităţi moderate.
5. Practicarea de exerciţii de relaxare, yoga şi meditaţie, reflexoterapie.
6. O altă masură importantă pentru sănătate renunţarea la fumat, dacă este cazul. Deşi fumatul nu pare a fi legat direct de hipertensiunea arterială, acesta va creşte riscul de a avea un atac de cord sau un accident vascular cerebral.

1. Menţinerea unei greutăţi optime, pierderea în greutate în cazul supraponderabilităţii.

Pe măsură ce greutatea corpului creşte tensiunea arterială se măreşte. Studiile au arătat că persoanele supraponderale au o şansă dublă să dezvolte hipertensiune arterială în comparaţie cu cele normoponderale. Păstrând greutatea în limite normale se crează condiţiile esenţiale păstrării unei sănătăţii fizice şi psihice. Nu este numai important cât, ci şi unde se depoziteaza grăsimile în exces. Forma corpului este moştenită de la părinţi la fel precum culoarea ochilor. Unii au tendinţa să se îngrase pe abdomen, alţii de-a lungul şoldurilor şi pe coapse. Persoanele cu constituţie în “formă de măr”, cu exces de grăsime depusă în jurul mijlocului, se pare ca au un risc mai crescut de boală faţă de persoanele în “formă de pară”, ce au depuneri pe şolduri şi coapse.

Indiferent unde se află depus excesul ponderal, puteţi reduce riscul de a face hipertensiune arterială începând să slăbiţi. Chiar pierderi ponderale mici sunt importante pentru a preveni apariţia acesteia.

Pentru a slăbi trebuie să mâncaţi mai puţine calorii decât consumaţi. Dar nu trebuie exagerat cu dieta doar pentru a vedea cât de repede slabiţi. Cea mai bună dietă este cea în care slăbiţi câte puţin, pierzând 250 până la 500 de grame pe săptămînă. Puteţi reuşi mâncând mai puţin cu 500 calorii pe zi şi fiind mai activi fizic.

Mai jos sunt prezentate câteva sfaturi privind o astfel de dietă:

a) Alegeţi alimente cu conţinut scăzut în calorii şi grăsimi.

Grăsimile conţin un număr mare de calorii, deci reducând consumul de grăsimi se reduc şi caloriile.

Aceste alimente sunt: unt, margarină, carne grasă, brânza, prajelile, prajiturile, bomboanele, dulciurile în general, etc.

Mai jos este prezentată o listă cu alimente cu conţinut scăzut în grăsimi ce se pot consuma cu încredere:

ALIMENTE SĂRACE ÎN GRĂSIMI

• Carne de pui sau curcan la cuptor, grătar sau fiartă (fără piele); peşte; file de muşchi fără grăsime.
• Lapte degresat, brânză nesărată.
• Fructe şi legume proaspete, congelate sau uscate.
• Cereale şi pâine cu conţinut redus de sare.

b) Alegeţi alimente bogate în amidon şi fibre.

Acestea reprezinta un substituent excelent pentru grăsimi, având un conţinut redus de calorii, dar bogat în vitamine şi minerale.

ALIMENTE BOGATE ÎN FIBRE

• Legume, fructe, cereale, orez, mazăre şi fasole uscată.
• Limitaţi cantităţile. Pentru a slăbi este importantă şi cantitatea de alimente consumată. Micşoraţi porţiile de mâncare.
• Măriţi activitatea fizică. Activitatea fizică consumă calorii. Împreuna cu o dietă echilibrată, vă ajută să slăbiţi mai mult.

Mai jos sunt prezentate câte caloriile consumate în timpul diferitelor activităţi cotidiene:

CALORII CONSUMATE ÎN ACTIVITĂŢI FIZICE

ACTIVITATEA	CALORII CONSUMATE PE ORĂ
	BĂRBAŢI	FEMEI
Activităţi uşoare (curăţatul casei, jucat golf sau oină)	300	240
Activităţi moderate (mersul pe jos 5-6 km, grădinaritul, mersul pe bicicletă 8-10 km, basket)	460	370
Activităţi intense  (alergare uşoară 15 km, fotbal, înot)	730	580
Activităţi foarte intense (alergare intensă 12 km, tenis, ski)	920	740

 

2. Efectuarea de activităţi fizice moderate.

Activitatea fizică regulată poate reduce riscul de apariţie a afecţiunilor cardiace, reduce nivelul colesterolului din sânge, creşte nivelul de HDL-colesterol (colesterolul “bun” care nu se depune pe artere) şi ajută la scăderea tensiunii arteriale. Persoanele active au un risc cu 50% mai scăzut de a face hipertensiune arterială, faţă de persoanele sedentare. Nu trebuie să fii un maratonist pentru a putea beneficia de pe urma activităţilor fizice. Chiar activităţi uşoare, efectuate zilnic, pot fi de folos în acest sens. Mai jos sunt prezentate câteva exemple de activităţi:

• Mai multă activitate fizică în fiecare zi
• Folosirea scărilor în locul liftului.
• Munca în gradină.
• Mersul cu bicicleta.
• Dansul.

Exercitiile mai viguroase sunt de asemenea benefice. Ele ajută la revigorarea plămânilor sau inimii şi protejează împotriva bolilor cardiovasculare.

Efectuarea de exerciţii aerobice, cum ar fi înotul, alergarea sau săritul corzii, determină ca organismul să folosească mai mult oxigen pentru a produce energia necesară. Exerciţiile aerobice ajută inima şi plămânii dacă sunt făcute la intensitatea necesară, pentru cel puţin 30 de minute, de trei sau patru ori pe săptămână. Dacă nu aveţi 30 min. pentru acest tip de efort, atunci munciţi în gradină două perioade de câte 15 min. sau trei perioade de câte 10 min.

Majoritatea persoanelor nu trebuie să se prezinte la medic înainte de a începe un astfel de program gradual. Dar dacă suferiţi de o afecţiune cardiacă ca de exemplu HTA; daca simţiţi dureri în zona pieptului sau umerilor; dacă sunteţi slăbit şi ameţit; dacă rămâneţi fără respiraţie după eforturi de mică intensitate; ori sunteţi în vârstă şi nu aţi făcut mişcare fizică niciodată, trebuie să vă adresaţi medicului înainte de a începe o activitate fizică regulată. Un exemplu de program ce v-ar putea ajuta, se află la sfârsitul acestei pagini.

3. Alimente cu conţinut scăzut în sare şi sodiu. Eliminarea sării brute din alimentaţie.

De obicei se consumă mai multă sare (clorură de sodiu) decât este nevoie.

Persoanele care suferă de hipertensiune arterială şi reduc consumul de sare, reuşesc să scadă valorile tensiunii arteriale. Afro-americanii şi vârstnicii sunt mult mai afectaţi de consumul de sare. Deoarece nu există o modalitate precisă de a afla persoanele ce vor suferi de pe urma consumului de sodiu, este de preferat o limitare a consumului de sare pentru a preveni apariţia hipertensiunii arteriale.

Toate persoanele pot consuma în jur de 6 grame de sare pe zi, adică echivalentul a 2400 miligrame de sodiu. Această cantitate reprezintă o linguriţă de sare de masă. Trebuie însă ţinut cont şi de toate celelalte alimente cu conţinut de sare din dieta zilnică. Americanii consumă 4000-6000 miligrame sodiu pe zi şi, în funcţie de apetitul personal se pot estima valori asemănătoare şi pentru români. Toţi trebuie să reducem consumul de sodiu.

În tabelul următor se pot observa câteva alimente şi conţinutul lor în sodiu:

CANTITATEA DE SODIU DIN ALIMENTE

ALIMENTUL	SODIU (mg)
CARNE, PASĂRE, PEŞTE, CRUSTACEE
Carne proaspată (porc, vacă, miel, viţel), pasăre, peşte file, 90 grame	90
Crustacee, 90 grame	100-325
Şuncă presată, 60 grame	750
OUĂ
Ou întreg	65
Concentrat de ou, 1/4 de ceaşcă = un ou	80-120
L A C T AT E
Lapte
*Lapte simplu, 1 ceaşcă	120
Frişcă, 1 ceaşcă	125
Smântână sărată, 1 ceaşcă	260
Brânzeturi
*Brânză elveţiană, 30 grame	75
*Brânză cheddar, 30 grame	175
*Brânză topită, 30 grame	395
Brânză cu conţinut scăzut în grăsime, 30 grame	150
Iaurt
*Iaurt simplu, 240 grame	105
Iaurt cu fructe sau arome, cu grăsime sau fără, 240 grame	120-150
Iaurt cu grăsime sau fără, 240 grame	160-175
VEGETALE
Legume proaspete sau congelate, fără sare, 1/2 de ceaşcă	70
Legume conservate fără sosuri, 1/2 de ceaşcă	55-470
*Legume conservate cu sosuri	vezi eticheta
Suc de roşii, conservat, 3/4 de ceaşcă	660
PÎINE, CEREALE, PASTE, SÂMBURI ŞI SEMINŢE USCATE
Pâine
Pâine, o felie	110-175
Brioşe englezeşti, o brioşă	260
Biscuiti crocanţi	în funcţie de suprafaţă
Cereale
Cereale gata preparate pentru consumat, de tip Nestle, Granola etc, 1/2 de ceaşcă	5-310
Cereale prăjite
Cereale prăjite fără sare, 1/2 de ceaşcă	< 5
Cereale prăjite instant, 3/4 de ceaşcă	180
Paste
Paste nesărate, 1/2 de ceaşcă	< 10
Paste gătite cu diferite sosuri, 1/2 de ceaşcă	250-390
Sâmburi şi seminţe uscate
Unt de arahide nesarat, o lingură	< 10
Unt de arahide cu sare, o lingură	150
Seminţe uscate prăjite nesărate, 1/2 de ceaşcă	< 5
Seminţe uscate conservate sărate, 1/2 de ceaşcă	350-590
FRUCTE
Fructe proaspete, congelate, conservate, 1/2 de ceaşcă	< 10
GRĂSIMI ŞI ULEIURI
Ulei floarea soarelui, o linguriţă	0
*Unt nesărat, o linguriţă	1
*Unt sărat, o linguriţă	25
Margarină nesărată, o linguriţă	5
Margarină sarată, o linguriţă	50
*Maioneză, o lingură	80
CONDIMENTE
Muştar, sos chili, sos iute, o linguriţă	35-65
Salsa, sos tartar, o lingură	85-205
Sare, o linguriţă	390
Sos de soia, desărat, o lingură	600
Sos de soia, o lingură	1030
*Conţinut crescut de sodiu în cazul alimentelor saturate în grăsimi sau colesterol.

Pentru a vă putea deprinde să consumaţi mai puţină sare fără a crea un disconfort din aceasta, mai jos sunt prezentate câteva sfaturi:

• Verificaţi etichetele alimentelor pentru a vedea conţinutul lor în sodiu. Căutaţi produse pe care este inscripţionat "sodium free", "very low sodiu", "light in sodiu", "reduced or less sodiu", ceea ce reprezintă alimente cu conţinut scăzut sau absent de sodiu.
• Cumpăraţi legume proaspete, congelate sau conservate fără sare. Acelaşi lucru este valabil pentru carnea de pasăre, peşte, porc sau vită.
• Gătiţi cerealele, pastele fără sare. Evitaţi cerealele, pastele, orezul cu diferite arome, deoarece pot conţine sare în plus.
• Alegeţi pe cât posibil alimente semipreparate sau gata preparate cu conţinut scăzut de sodiu.

4. Dacă sunteţi consumator de băuturi alcoolice, fiţi moderaţi

Consumul mare de alcool poate creşte tensiunea arterială. Astfel, în cazul în care consumaţi băuturi alcoolice limitaţi-vă la maximul a 2 pahare pe zi, pentru femei chiar 1 pahar pe zi.

Iată ce se întelege printr-un pahar:

• - 30 ml whiskey şi pîna la 50 ml alte băuturi spirtoase mai slabe,
• - 140 ml vin,
• - 340 ml bere.

Probabil aţi auzit că puţin alcool este bun pentru sănătate sau ca în cantităţi mici scade presiunea sangvină şi lungeşte viaţa în comparaţie cu cei ce consumă cantităţi mari de alcool. Sau că vinul previne depunerea grasimilor în pereţii arterelor. Chiar dacă toate acestea ar putea fi adevărate trebuie cunoscut şi reversul medaliei: prea mult alcool duce la alte suferinţe organice precum boli ale ficatului, pancreasului, inimii sau creierului. Deci, trebuie redus consumul de alcool.

Ce altceva ar putea preveni hipertensiunea arterială ?

Suplimentele dietetice: Potasiu, Calciu, Magneziu, Uleiul de peşte.

Potasiul. Consumând alimente bogate în potasiu puteţi fi protejaţi împotriva hipertensiunii arteriale. În majoritatea cazurilor cantitatea necesară de potasiu se obţine din dieta zilnică, astfel încât o suplimentare nu este necesară.

Mai jos este prezenată o listă de alimente bogate în potasiu:

• Muşchi de porc, Carne de viţel
• Cod, Păstrăv, Somn
• Lapte, Iaurt
• Fasole verde, Sâmburi şi seminţe uscate
• Caise, Piersici, Banane
• Prune şi suc de prune, Suc de portocale
• Roşii, Spanac
• Cartofi, Dovleac

Calciu. Persoanele care consumă puţin calciu pot suferi de hipertensiune arterială. Totuşi administrarea de tablete cu calciu nu previne apariţia hipertensiunii arteriale. Este recomandată o cantitate de 800 miligrame de calciu în dieta zilnică a unui adult (pentru femeile însărcinate sau care alăptează necesarul este mai mare). Laptele, iaurtul, brânza sunt surse bogate de calciu. Alimentele cu conţinut scăzut de grăsimi sunt chiar mai bogate în calciu decât alimentele bogate în grăsimi.

Magneziu.Medicii recomandă suplimentarea dietei zilnice de magneziu pentru a preveni hipertensiunea arterială. Se găseşte în cantităţi crescute în nuci, seminţe, grâu.

Uleiul de peşte. În grăsimea unor peşti ca somonul se găsesc o serie de compuşi lipidici care pot reduce hipertensiunea arterială, dar a căror rol nu este bine cunoscut. Totuşi, administrarea de pilule cu ulei de peşte nu este indicată în cazul supraponderabilităţii datorită numărului crescut de calorii. Este indicat consumul de peşte slab, proaspăt, nesărat.

Alţi factori.

Grăsimi, carbohidraţi, proteine. Pentru sănătatea generală a organismului este foarte importantă limitarea consumului de grăsimi, în special grăsimile saturate. Acestea cresc nivelul colesterolului în sânge, la rândul său reprezentând un factor de risc pentru bolile cardiovasculare.

Cofeina. Băuturile ce conţin cofeină cum ar fi cafeaua, ceaiul negru, răcoritoarele pot creşte tensiunea arterială, dar numai temporal. Dacă nu sunteţi sensibili la cofeină, nu sunteţi obligaţi să limitaţi consumul de cofeină.

Stresul. Stresul poate induce creşterea tensiunii arteriale şi în timp poate duce hipertensiune arterială. Este astfel normal ca tehnici de relaxare, meditaţie, să ajute la prevenirea apariţiei hipertensiunii arteriale. Cu toate acestea este indicat să se evite stresul psihic pe cât posibil.

Mai jos este prezentat un exemplu de program de întreţinere pentru a reduce sau preveni apariţia hipertensiunii arteriale şi implicit limitarea riscului de a dezvolta boli cardiovasculare sau accidente vasculare cerebrale:

Săptămâna	Timpul de încalzire	Zona ţintă de exercitiu *	Timpul de relaxare final	Total (minute)
Săptămâna 1
Sesiunea A	Mers normal 5 minute	Mers rapid 5 minute	Mers normal 5 minute	15
Sesiunea B	Repeta dupa model
Sesiunea C	Repeta dupa model
Continuaţi cu trei sesiuni de exerciţii pe saptamână. Dacă va simţiţi obosit într-o săptamână, repetaţi programul pentru încă o săptamână. Nu este obligatoriu să terminaţi programul de 12 saptamâni.
Saptamâna 2	Mers normal 5 minute	Mers rapid  7 minute	Mers normal 5 minute	17
Saptamâna 3	Mers normal 5 minute	Mers rapid  9 minute	Mers normal 5 minute	19
Saptamâna 4	Mers normal 5 minute	Mers rapid 11 minute	Mers normal 5 minute	21
Saptamâna 5	Mers normal 5 minute	Mers rapid 13 minute	Mers normal 5 minute	23
Saptamâna 6	Mers normal 5 minute	Mers rapid 15 minute	Mers normal 5 minute	25
Saptamâna 7	Mers normal 5 minute	Mers rapid 18 minute	Mers normal 5 minute	28
Saptamâna 8	Mers normal 5 minute	Mers rapid 20 minute	Mers normal 5 minute	30
Saptamâna 9	Mers normal 5 minute	Mers rapid 23 minute	Mers normal 5 minute	33
Saptamâna 10	Mers normal 5 minute	Mers rapid 26 minute	Mers normal 5 minute	36
Saptamâna 11	Mers normal 5 minute	Mers rapid 28 minute	Mers normal 5 minute	38
Saptamâna 12	Mers normal 5 minute	Mers rapid 30 minute	Mers normal 5 minute	40

Saptamâna 13 şi în continuare:

Verificaţi-vă periodic pulsul pentru a vedea dacă vă aflaţi în zona ţintă a exerciţiului.

Gradual, creşteţi perioada de mers rapid de la 30 la 60 minute. Obiectivul este să obţineţi beneficii pe termen lung în sănătate şi să vă facă plăcere mişcarea.

*Iată mai jos cum trebuie să verificaţi zona ţintă de exerciţiu, adică numarul de bătăilor inimii pe minut.

La sfârşitul exerciţiului luaţi-vă pulsul şi comparaţi-l cu valorile optime din tabelul următor:

Vârsta (ani)	Zona ţintă a exerciţiului (bătăi pe minut)
20	100-150
25	98-146
30	95-142
35	93-138
40	90-135
45	88-131
50	85-127
55	83-123
60	80-120
65	78-116
70	75-113

REZUMAT

Se poate spune despre o persoană că este bolnavă de hipertensiune arterială, când, după măsurători cardiace efectuate timp de o lună, se constată următoarele cifre: peste 140 mm Hg (14 cm) - tensiunea mare (presiune sistolică) şi peste 90 mm Hg (9 cm) - tensiunea minimă (presiune diastolică). După vârsta de 60 de ani tensiunea arterială creşte peste cifrele menţionate, dar nu cu mult, fără a se putea spune că este vorba de boală. Acest fenomen se datorează reducerii elasticităţii arterei aorte şi procesului de arterioscleroză, toate acestea specifice vârstnicilor.

Măsuri igienice pentru prevenirea şi tratarea hipertensiunii arteriale:

- limitarea consumului de sare;

- evitarea stresurilor şi sporturilor de performanţă;

- suprimarea alcoolului şi a fumatului;

- combaterea obezităţii;

- mersul pe jos, gimnastica, practicarea unui sport (la recomandarea medicului);

- respectarea timpului de muncă şi de odihnă, cu petrecerea vacanţei într-o staţiune balneo-climaterică;

- control medical periodic, cu măsurarea tensiunii arteriale.

Alimente interzise: pâine cu sare, organe (ficat, rinichi, inimă, creier), carne grasă, grăsimi animale, conserve, brânzeturi grase şi sărate, gălbenuş, grăsimi prăjite, ape minerale bogate în sodiu, murături, etc.

Produse CaliVita recomandate	Mod de folosire
Garlic Caps	1-1-1
Detox Patch	pe tălpi şi piept
Cholestone	1-1-1
Vitamin E	1-1-0
Omega 3	1-1-1
Coenzyme Q10	1-1-0
Senior Formula	1-0-0
Protect 4 Life	1-1-0
(Mega protect 4 Life)	1-1-0
Vezi Legenda

---

Prima pagină

Index produse

Index afecţiuni

Articole

Comandă

Cum cumpăr

Contact

CaliVita

Afiliere

INDEX PRODUSE  :	A	B	C	D	E	F	G	H	I	J	L	M	N	O	P	R	S	V	W	X	Z

INDEX AFECŢIUNI:	A	B	C	D	E	F	G	H	I	Î	L	M	N	O	P	R	S	T	U	V	Z

Prima pagină :: Index produse :: Index Afecţiuni :: Cum cumpăr :: Articole :: Afiliere :: Termeni şi condiţii ::  ©2008 Copyright calivitaro.com