Hemoragiile digestive sunt pierderi de sânge ce se produc ca o consecinţă a existenţei unei boli localizate în aparatul digestiv. Intensitatea hemoragiei, repetarea ei, cauza care a produs pierderea de sânge, starea generală a bolnavului în momentul declanşării sângerării, promptitudinea şi calitatea tratamentului aplicat sunt factori de care depinde supravieţuirea bolnavului.

Cauzele hemoragiilor digestive

De reţinut, ca un factor important, este că majoritatea acestor hemoragii au fost declanşate de unele medicamente, renumite pentru faptul că produc sângerări atât persoanelor sănătoase, dar mai ales celor cu suferinţe ale aparatului digestiv, pentru care "picătura care a umplut paharul" a fost, de exemplu, o banală aspirină şi două căni de ceai de rostopască sau o singură aspirină tamponată.

Când ne aflam în faţa unei hemoragii digestive?

După organul (segmentul) digestiv unde se produce sângerarea, se pot întâlni hemoragiidigestive superioare, având origini în stomac, esofag, duoden, dar şi leziuni cu sângerări în intestin ori colon, care formează hemoragiile anorectale. Aspectul sângelui eliminat în aceste două tipuri de hemoragii diferă. Astfel, în hemoragia moderată din stomac (ulcer, cancer, polipi, diverticuli, gastrită, leziuni mici date de medicamente), sângele vărsat are aspect de "zaţ de cafea", iar când pierderea de sânge este masivă, vărsătura (hematemeza) conţine aproape exclusiv sânge ca atare sau cheaguri (uneori cât palma).

Acelaşi aspect al hematemezei (vomei) îl putem întâlni şi în cazul varicelor esofagiene rupte, cauzate de unele boli cronice ale ficatului, mai ales ciroza. În cazurile moderate de sângerare, vărsătura (hematemeza) poate lipsi, iar singurul semn este scaunul de culoare neagră-sticloasă, culoare ce indică pierderea a minimum 60 ml sânge zilnic. Acest aspect precede, de obicei cu 2-3 zile, impresionantele vărsături cu sânge. Important: chiar sănătoşi fiind, aruncaţi o privire asupra fecalelor si, daca observaţi culoarea lor neagră (fără să fi luat un medicament cu bismut) sau cu sânge necoagulat, adresaţi-vă neîntârziat medicului.

Această recomandare le este adresată mai ales bolnavilor digestivi şi celor care apelează la medicamente iritante - antireumatice, antiinflamatorii ori cortizonice - chiar dacă nu acuză arsuri în capul pieptului (piroza) sau dureri abdominale.

Tipul celalalt de hemoragii digestive, să le spunem "inferioare", sunt pierderile de sânge ce au loc prin anus, hemoragii anorectale, cu sânge ca atare, nedigerat, ori amestecat cu fecalele. Aceasta sângerare, deşi adesea importantă ca volum, nu atinge totuşi dramatismul hemoragiilor digestive superioare menţionate anterior.

Cauzele hemoragiilor "pe jos" sunt localizate cel mai adesea în intestinul terminal (sigmoid, rect, anus), fiind vorba în principal de tumori canceroase, tumori benigne (polipi, diverticuli), varice sparte - şi la acest nivel datorate tot cirozei - dar mai frecvent unor dilataţii ale venelor hemoroidale (hemoroizi).

Trebuie adăugat ca atât diareea, dar mai ales constipaţia predispun şi grăbesc lezarea vasculară în această zonă terminală a intestinului, foarte contaminată cu microbi, cauzând hemoragiile anorectale. În concluzie, aceste hemoragii digestive merita toată atenţia, după cum orice pierdere de sânge trebuie să alerteze persoana respectivă şi să meargă la medic sau să solicite ambulanţa.

Primele măsuri

În mod obligatoriu, tratamentul pe moment al oricărei hemoragii se efectuează numai în mediu spitalicesc, pe motiv că starea bolnavului se poate altera în orice clipă, putând surveni şocul hemoragic, adică o stare de insuficienţă pluriorganică funcţională (cardiacă, renală, respiratorie, cerebrală, corticosuprarenală), căreia organismul nu-i poate supravieţui dacă nu se intervine prompt şi competent.

Până la intervenţia medicului, se urmăreşte ca, în timpul vomei, conţinutul ei să nu pătrundă pe trahee pentru că provoacă asfixia. Bolnavul va sta mai ridicat, descheiat la guler, cu gura orientată cât mai lateral (se scot eventual proteze dentare mobile).

Dacă se observa că bolnavul se "pierde", atunci - atât la domiciliu, cât şi în timpul transportului spre spital - se caută ca gura să fie larg deschisă pentru a urmări dacă limba are tendinţa de a fi "înghiţită", moment când - cu degetele înfăşurate în tifon sau batistă - se trage de limbă înainte, pentru a permite respiraţia.

O data ajunşi la spital, bolnavii (chiar cei cu hemoragie impresionantă) au mari şanse să fie salvaţi, graţie noilor terapii moderne, aplicate şi controlate endoscopic.

Foarte importante sunt măsurile de prevenire a hemoragiilor digestive ori a recidivării lor.

Cunoaşterea locului sângerării şi mai ales a bolii cauzatoare, urmate de un tratament adecvat, sunt măsuri ce pot realiza prevenirea acestor hemoragii.

Bolnavii digestivi trebuie să evite medicamentele cu risc hemoragic: aspirină (chiar şi tamponată), produsele din rândul antiinflamatoarelor nesteroidiene de sinteză, cortizonicele, băuturile alcoolice, tutunul şi cafeaua în exces. Aspirina tamponată nu înlătură riscul hemoragic. Se citează un caz când în leziunea ulceroasă sângerândă din stomac s-a găsit o tabletă de aspirina nedizolvată.

Adăugăm şi recomandarea ca la copii să se evite administrarea aspirinei, ea fiind un risc pentru Sindromul Reiter, o boală rebelă la tratament.

Consolidarea cicatricelor şi normalizarea parametrilor sângelui după hemoragie durează circa 3-4 săptămâni, de unde necesitatea ca - cel puţin pentru această perioadă - bolnavul să urmeze riguros tratamentul prescris şi să fie foarte cumpănit în tot ce face şi mănâncă, în caz contrar recidivarea sângerării putând fi gravă.

După o hemoragie digestivă, se recomandă ca bolnavul să consume alimente uşor digerabile, fierte, în cantitate mică, în mese dese şi la circa trei ore distanţă.

Refularea sucului gastric în esofag poate grăbi lezarea mucoasei esofagiene şi peretele venelor mult dilatate, de aceea este recomandabil ca în nici o împrejurare bolnavii să nu se culce cu stomacul plin (o recomandare valabila pentru toţi, dar mai ales pentru cei cu ciroză, hernie hiatală, pentru obezi, cei cu diverticuli sau polipi esofagieni, persoanele cu reflux biliar în stomac şi esofag).

Produse CaliVita recomandate	Mod de folosire
Liquid Cholorophyll	1-1-1
Green Care	2-2-2
Vezi Legenda

---

Prima pagină

Index produse

Index afecţiuni

Articole

Comandă

Cum cumpăr

Contact

CaliVita

Afiliere

INDEX PRODUSE  :	A	B	C	D	E	F	G	H	I	J	L	M	N	O	P	R	S	V	W	X	Z

INDEX AFECŢIUNI:	A	B	C	D	E	F	G	H	I	Î	L	M	N	O	P	R	S	T	U	V	Z

Prima pagină :: Index produse :: Index Afecţiuni :: Cum cumpăr :: Articole :: Afiliere :: Termeni şi condiţii ::  ©2008 Copyright calivitaro.com