Guturaiul, răceala, gripa sau viroza sunt boli care debutează brusc (numele de gripă vine de la cuvântul "grippe" care, în limba franceză - dialectul franc - înseamnă a apuca, a înhăţa) cu dureri în tot corpul, febră, tuse seacă, etc. În unele cazuri apar complicaţii grave: pulmonare, digestive, nervoase, etc.

Cum recunoaştem gripa?

Afirmaţia unor persoane că nu au temperatură când fac gripă nu este adevărată, pentru că această boală implică obligatoriu prezenţa febrei. În absenţa ei, diagnosticul se exclude. Debutul este brusc, cu temperaturi chiar de peste 40 grade C, timp de 3-5 zile, apoi temperatura scade când organismul reuşeşte să producă anticorpi suficienţi să neutralizeze agresorii.

Boala invadează - afirmă unii cercetători - mai ales organismele suprasaturate de mâncare şi toxine, pentru ca apoi, prin pierderea apetitului, să se producă un proces depurativ.

La febră se adaugă o stare de rău general, dureri musculare, frisoane, greţuri ori vărsături repetate, tuse chinuitoare, dureri de cap de intensitate variabilă, dureri de ochi, înfundarea nasului, secreţie nazală iritantă, usturime în gât. Această usturime este, de obicei, primul semn al bolii şi trebuie luate urgent primele măsuri. În acest moment, temperatura nu depăşeşte 37,5 grade C şi se consideră că viroza s-a declanşat.

Respiraţiile frecvente, greutatea în respiraţie (mai ales la sugari şi copilul mic, la bătrâni, bolnavii cardio-pulmonari), durerile abdominale şi ale muşchilor membrelor şi coloanei vertebrale completează tabloul clinic al prezenţei maladiei gripale de formă obişnuită şi necomplicată.

Boala debutează cu o inflamaţie a mucoasei nazale, după care această inflamaţie coboară progresiv spre bronhii. Procesul de vindecare a răcelii este invers, cel mai repede vindecându-se mucoasa bronhiilor.

Faptul că o persoană petrece un anumit timp în frig influenţează apariţia răcelii doar în măsura în care îi scade rezistenţa mucoasei faringiene faţă de agenţii infecţioşi. Frigul în sine nu provoacă răceala; să nu uitam ca membrii expediţiilor polare nu fac guturai, în schimb, în zilele însorite de primăvară, apar deseori epidemiile de răceala. Frigul poate doar pregăti terenul pentru contaminare.

Apogeul contaminării este la debutul bolii şi în primele zile ale procesului de îmbolnăvire. Perioada de incubaţie este de 1-2 zile. Simptomele răcelii se schimbă în funcţie de evoluţia afecţiunii.

În prima zi, bolnavul este abătut, obosit, nu are poftă de mâncare, îi este tot timpul frig şi are frisoane. Majoritatea persoanelor acuză dureri estompate de cap, simţindu-şi capul cât o baniţă. Semnificativ este faptul că bolnavul are nasul înfundat, senzaţie de gâdilare la nivelul nasului şi strănută des. Înfundarea neplăcută a nasului se accentuează, iar a doua zi apare o secreţie nazală abundentă. Secreţia nazala este fluidă, apoasă, transparentă, stimulând bolnavul să-şi sufle în permanenţă nasul, astfel că are nevoie de 8-10 batiste pentru o singură zi, dar cu toate acestea secreţia nazală nu scade. Pielea din jurul nărilor şi a buzei superioare se înroşeşte şi se fisurează din cauza ştergerii repetate a nasului şi a secreţiei abundente. Bolnavul îşi simte nasul mai înfundat decât în prima zi şi pur şi simplu nu mai poate să respire pe nas. Nu mai simte mirosurile, ochii i se înroşesc, lăcrimează, înfundându-i-se şi urechile. Când îşi suflă mai energic nasul, are senzaţia unor pocnituri în urechi. În aceste cazuri sunt frecvente şi hemoragiile nazale. Pentru că bolnavul respiră pe gură i se usucă faringele şi este chinuit de sete.

În cazurile în care răceala este ceva mai gravă, gâtul bolnavului se înroşeşte, resimţind durere, mai ales când înghite. Sunt frecvente cazurile în care bolnavul tuşeşte şi acuză arsuri şi zgârieturi la nivelul sternului. Acestea sunt deja simptomele bronşitei.

În cea de a treia şi a patra zi de boală, secreţia nazală se îngroaşă şi devine muco-purulentă. Această secreţie de culoare alb-gălbuie, care este şi aderentă, se elimina mai greu în batistă, uneori apărând chiar şi firişoare de sânge. Cantitatea secreţiei se reduce, dispare încet senzaţia de înfundare a nasului, iar starea generală a bolnavului se îmbunătăţeşte. Răceala simplă, fără complicaţii trece în şase-şapte zile. Pentru ca mucoasa nazală să producă anticorpi prin care să distrugă agenţii cauzatori, este nevoie de perioada amintită.

După vindecarea răcelii, imunitatea nu este, din păcate, cu mult mai mare decât în mod normal şi nu durează mult. În cazul în care, între timp se răceşte şi o altă persoană din familie, cel care se răcise primul, se poate reîmbolnăvi şi astfel existând şanse să transmită mai departe boala. Acesta este motivul pentru care în cadrul aceleiaşi familii sau în colectivul dintr-un birou, răceala se prelungeşte luni de zile. Încăperile neaerisite şi aglomerate contribuie la răspândirea infecţiei. Persoanele în vârstă sau cele care au o predilecţie înspre îmbolnăvire sunt mult mai sensibile la infecţie.

Bine ar fi ca boala să poată fi prevenită prin măsuri de creştere a rezistenţei organismului la infecţii în anotimpul friguros. Hrana monotonă, lipsită de fructe şi legume proaspete, asociată cu stresul cotidian scad imunitatea.

Măsuri igienice:

- repaus la pat într-o cameră călduroasă;

- abandonarea fumatului.

Produse CaliVita recomandate	Mod de folosire
Garlic Caps	1-1-1
C-Plus Flavonoid	1-1-1
(C-1000)	1-1-1
White Willow	1-1-1
Immunaid	1-1-1
BioHarmonex	2 şedinţe/zi
Vezi Legenda

---

Prima pagină

Index produse

Index afecţiuni

Articole

Comandă

Cum cumpăr

Contact

CaliVita

Afiliere

INDEX PRODUSE  :	A	B	C	D	E	F	G	H	I	J	L	M	N	O	P	R	S	V	W	X	Z

INDEX AFECŢIUNI:	A	B	C	D	E	F	G	H	I	Î	L	M	N	O	P	R	S	T	U	V	Z

Prima pagină :: Index produse :: Index Afecţiuni :: Cum cumpăr :: Articole :: Afiliere :: Termeni şi condiţii ::  ©2008 Copyright calivitaro.com