Epilepsie
Centrii nervoși sunt grupări de neuroni care transmit comenzi corpului prin impulsuri nervoase (mici curenți electrici). Aceste impulsuri nervoase se transmit prin nervi până la plămân, inimă, mușchi, organele de simț, glande, determinându-le modul de funcționare. Pentru a ne mișca, a mânca, a mirosi, etc. neuronii din centrii nervoși descarcă impulsurile într-un anumit ritm și intensitate. Dacă impulsurile descărcate de centri nervoși nu au frecvența și intensitatea normală (așa cum este necesar pentru funcționarea normală a organismului), ci descărcările sunt mai degrabă sub forma unor furtuni electromagnetice, atunci apar tulburări neuro-motorii (crize).
Tulburările neurologice de tip epileptic - crizele de epilepsie - sunt determinate de descărcarea anormală, violentă, frecventă și imprevizibilă a impulsurilor nervoase la nivelul organelor de simț și sistemelor funcționale ale corpului.
Așadar epilepsia este o afecțiune cronică caracterizată prin atacuri repetitive de tip spasmodic sub formă de manifestări motorii sau senzoriale anormale, involuntare, cu modificare a comportamentului psihomotor. Acest tip de criză poate fi primar (fără o cauza cunoscută) sau secundar (apărut în urma unor tratamente electro-convulsiviante, sincopă, ingestie de substanțe toxice și sevraj, infecții acute sau traumatisme cerebrale, febră).
În funcție de centrul (sau centri) nervoși de unde se descarcă impulsurile, crizele pot fi:
- Senzoriale - aceste crize sunt legate de simțuri (miros, văz, auz);
- Afective - sunt legate de comportamentul psihic al bolnavului;
- Motorii - se manifestă prin contracții ale diferitelor segmente ale corpului;
- Vegetative - influențează activitatea intestinelor, a inimii, plămânilor, etc., adică a organelor interne.
Despre epilepsie, boală cu o mare variabilitate clinică, se crede că are un oarecare determinism genetic, dar este influențată și de factori exogeni care pot acționa încă din perioada de făt și apoi pe parcusul existenței individului. Diagnosticul se stabilește pe baza istoricului, a deschiderii crizei (mai ales de către anturaj), a examenului clinic, a traseului electro-encefalografic în criză și intercritic, iar uneori prin tomografie computerizată sau rezonanță magnetică nucleară, pentru cauzele secundare.
La trezire, pacientul nu-și amintește nimic.Convulsiile pot debuta la orice vârstă. Studiile populaționale efectuate în țările dezvoltate, au arătat că 2-4% dintre locuitori prezintă crize recurente într-un moment al vieții. În țările lumii a III-a și în zonele urbane, incidența este dublă.
Crizele epileptice pot dura de la câteva secunde la câteva minute, iar modul lor de prezentare orientează spre focarul anatomic de origine. Poate fi criza paroxistică majoră (atacul propriu-zis) și perioada post-criză. Fenomenul de aură - care precede suspendarea conștiinței - constituie un simptom, semnal ce avertizează bolnavul de iminența paroxismului (crizei) dar care, având o toleranță redusă, nu îl lasă să-și aleagă locul căderii.
După cum am rezumat mai devreme, tipul de manifestare poate fi motorie (convulsii localizate într-un segment al corpului care se va generaliza), vegetativă (contracție laringiană, spasm gastric, salivație, masticație, valuri de căldură, frig, durere, orgasm), senzorială - auditivă (zgomote, voci, sunete), senzorial - vizuală (pete luminoase, steluțe, imagini caleidoscopice, flăcări, explozii, oameni sau animale fantastice, viziuni grotești), senzorial - olfactiv - gustativă (cu impresii dezagreabile), sau psiho-afectivă, manifestată prin fenomene de tip "deja văzut" sau "niciodată nevăzut" și fenomene obsedant - delirante de tipul "își aud propriile gânduri".
Paroxismul major (gradual sau fulgerător) este însoțit de cădere și convulsii. Faza convulsivă durează aproximativ 60 de secunde, timp în care bolnavul este în apnee (i se oprește respirația). Urmează faza stertoroasă (respirație amplă, zgomotoasă cu hipersalivație), care poate dura câteva minute și în timpul căreia bolnavul pierde urină, uneori și materiile fecale. În continuare bolnavul se trezește după o perioadă de somn fiziologic. La trezire pacientul nu își amintește nimic (amnezie lacunară) sau prezintă o stare confuză. În perioada post-criză pot apărea: cefaleea, somnolența sau să persiste anomaliile neurologice apărute anterior, mai ales cele din aură, cu durată variabilă de la minute până la zile.
| Produse CaliVita recomandate | Mod de folosire |
|---|---|
| Zen Thonic | 1-1-1 |
| Melatonin | 0-0-2 |
| Evening Primrose Oil | 1-0-1 |
| Vitamin E | 1-0-0 |
| Stress Management | 1-0-0 |
| (Mega B Complex) | 1-0-0 |
| Coenzyme Q10 | 1-1-0 |
| Oxy Max | 20-20-20 picături în pahar mare cu apă plată |
| Vezi Legenda | |
| INDEX PRODUSE : | A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | V | W | X | Z |
|---|
| INDEX AFECȚIUNI: | A | B | C | D | E | F | G | H | I | Î | L | M | N | O | P | R | S | T | U | V | Z |
|---|