Gripa aviară, o boală foarte contagioasă la păsări

Gripa aviară este o boală contagioasă ce afectează în mod normal doar păsările şi foarte rar porcii, a declarat reprezentatul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în România, dr. Victor Olsavszky. Toate speciile de păsări sunt susceptibile, dar cei mai vulnerabili sunt puii de găină. Boala este foarte contagioasă la păsări şi are o mortalitate de aproape 100%.

Referindu-se la măsurile de control, reprezentantul OMS a spus că cea mai importantă este sacrificarea tuturor păsărilor infectate sau în contact şi introducerea fermelor în carantină.

Virusul moare la căldură (rezistă trei ore la 56 de grade Celsius şi doar 30 de minute la 60 de grade Celsius) şi la dezinfectanţi uzuali. În apă la 0 grade Celsius rezistă peste 30 de zile.

Consecinţele unei epidemii de gripă aviară sunt devastatoare pentru zootehnie, pentru crescătorii de păsări, a menţionat dr. Victor Olsavszky. El a exemplificat cazurile din 1983-1984 din SUA, Pensylvenia când au fost sacrificate 17 milioane de păsări, ceea ce a produs pierderi în valoare de 65 milioane de dolari. Cu o situaţie similară s-au confruntat Olanda, în 2003, când 30 de milioane de păsări au fost sacrificate, şi Mexicul în 1992, epidemia putând fi controlată abia în 1995. Reprezentantul OMS relevă că autorităţile de obicei impun măsuri agresive de control.

În legătură cu modalitatea de transmitere, expertul OMS spune că virusul se transmite uşor de la o fermă la alta, de la o gospodărie la alta.

Virusul este secretat de pasărea infectată şi contaminează praful şi solul. Pe cale aeriană se transmite de la pasăre la pasăre prin inhalare. Căile de transmitere sunt vehicule, praful de pe pantofi, haine contaminate sau pe corpul altor animale, pe blana lor de pildă cum ar fi rozătoarele şi tot ceea ce poate transporta praf sau sol contaminat.

Propagarea de la o ţară la alta se face prin păsări vii, fie domestice în cazul comerţului, fie păsări migratoare. Raţele sălbatice sunt rezervorul natural al virusului şi de obicei sunt cele mai rezistente ceea ce face să poată "căra" virusul la mari distanţe.

În legătură cu situaţia la nivel mondial al gripei aviare, dr. Victor Olsavszky spune că din decembrie 2003 tot mai multe ţări asiatice raportează epidemii de gripă aviară. Apariţia în acelaşi timp de focare de gripă aviară în regiuni tot mai extinse este fără precedent, ceea ce face ca îngrijorarea pentru agricultură şi pentru sănătatea umană să crească, mai ales în prezenţa tipului de virus H5N1, responsabil principal în majoritatea epidemiilor.

Potrivit reprezentantului OMS atenţia sporită faţă de aceste epidemii este necesară pentru că majoritatea s-au datorat lui H5N1, virus foarte patogen (îmbolnăveşte repede şi sigur). O altă explicaţie este aceea că acest tip de virus poate sări bariera speciilor şi poate infecta specia umană.

În cazul infectării umane ar exista posibilitatea schimbului de gene între virusul aviar şi un virus uman al gripei, ceea ce ar crea posibilitatea apariţiei unui nou tip de virus gripal la om faţă de care vaccinurile fabricate anual împotriva gripei nu ar avea efect.

Dacă noul virus astfel creat ar conţine suficiente gene umane atunci ar putea interveni transmiterea de la om la om (în loc de pasăre la om). Dacă acest lucru apare, atunci situaţia pentru o nouă pandemie de gripă este gata creată. Cam aceste condiţii existau şi în 1918-1919 când pandemia de gripă, cunoscută sub numele de gripă spaniolă, a făcut 40-50 milioane de victime omeneşti.

Până în prezent nu există dovezi de transmitere a virusului de la om la om. Doar în cadrul unei familii de crescători de păsări din Tailanda s-a întâmplat acest lucru, dar evidenţele nu sunt certe, a subliniat specialistul.

În legătură cu frecvenţa infectării omului cu virusul H5N1, dr. Victor Olsavszky spune că aceasta nu este frecventă, apare foarte rar. Infectarea coincide cu epidemiile aviare, toate cazurile fiind în legătură directă cu păsări vii infectate, respectiv crescători de păsări sau comercianţi de păsări vii.

Epidemiile cu H5N1 nu sunt un pericol pentru om, dar necesită atenţie sporită datorită motivelor enunţate, a spus dr. Victor Olsavszky.

În ceea ce priveşte evitarea pandemiei, nimeni nu poate să afirme acest lucru. Viruşii gripali sunt instabili şi fac orice prognoză foarte dificilă. OMS rămâne optimistă în cazul în care se iau toate măsurile de precauţie şi prevenţie fiind de altfel unul din obiectivele majore ale OMS, a precizat dr. Victor Olsavszky.

Prima prioritate o constituie reducerea posibilităţii expunerii omului la cel mai larg rezervor de viruşi - păsările. Aceasta se realizează prin detectarea rapidă a epidemiilor de gripă la păsări şi introducerea urgentă a măsurilor de control inclusiv sacrificarea animalelor.

OMS are dovezi că virusul H5N1 circulă la păsări încă din aprilie 2003. Faptul că sunt doar aşa puţine cazuri la om demonstrează că virusul nu se transmite foarte uşor de la pasăre la om, afirmă reprezentantul OMS. El adaugă însă că atenţia trebuie ţinută sporită deoarece H5N1 are capacităţi mutante şi s-au demonstrat capacităţi naturale de a schimba gene cu viruşi de la alte specii.

Privitor la măsuri dr. Victor Olsavszky a spus că de pildă Japonia şi Coreea au controlat cu succes epidemiile iar investigaţiile efectuate la crescători nu au arătat vreo posibilă contaminare.

În prezent nu există un vaccin pentru imunizarea oamenilor împotriva H5N1, dar OMS lucrează împreună cu laboratoare de referinţă la un astfel de vaccin. Dr. Victor Olsavszky a menţionat că un prototip de vaccin s-a obţinut din tulpina ce circula în 2003 dar în 2004 s-a descoperit că virusul suferise deja mutaţii.

Referitor la existenţa unor medicamente pentru tratament şi prevenţie, reprezentantul OMS a spus că acestea sunt antiviralele de diverse tipuri. Vaccinarea sezonieră este utilă pentru prevenirea pandemiei, dar ţintit asupra grupurilor supuse la risc (de exemplul crescătorii de păsări) deoarece protejează împotriva circulaţiei virusului uman adică reduce riscul ca o astfel de persoană să contacteze doi viruşi deodată cel aviar şi cel uman. O asemenea întâlnire creşte posibilitatea schimbului de gene între cei doi viruşi.

Dr. Victor Olsavszky a precizat că vaccinul sezonier împotriva gripei umane nu dă protecţie faţă de virusul H5N1. (Rompres)