Nefericirea cronică creşte riscul mortalităţii cardiovasculare

Unii din supravieţuitorii atacurilor cardiace rămân extrem de optimişti şi veseli chiar dacă inima le fusese sever afectată, înscriindu-se în programe de reabilitare, în timp ce alţii devin descurajaţi, nu vor să urmeze programele respective, şi chiar dacă suferiseră atacuri cardiace mai puţin dure, îşi cheltuiesc majoritatea energiei plângându-se, a constatat în urmă cu câţiva ani Johan Denollet, acum profesor de psihologie medicală la Universitatea Tilburg din Olanda, suspectând la momentul respectiv că există o diferenţă majoră între cele două grupuri de pacienţi. Încercând să afle de unde provine această diferenţă a dezvoltat testul de personalitate DS14.

Testul, care cuprinde 14 întrebări, a deschis acum o nouă frontieră în cardiologie, notează doctorul Michael Craig Miller în ediţia din 3 octombrie 2005 a săptămânalului american Newsweek.

Testul DS14 indică cantitatea de nefericire prin intermediul a două stări, "afectivitatea negativă" (manifestată prin îngrijorare, iritabilitate) şi "inhibiţia socială" (manifestată  prin reticenţă şi prin lipsa de încredere) şi, deşi limbajul său pare unul amator, el s-a dovedit un instrument eficient în predicţiile privind sănătatea cardio-vasculară.

Scorurile mari de nefericire sunt asociate atât cu hipertensiunea cât şi cu afecţiuni ale arterelor coronare. Printre persoanele care suferă de afecţiuni cardiace, cei care sunt cei mai nefericiţi, aşa numitele personalităţi de tip D, răspund mai puţin la tratamente şi au o viaţă mai proastă, riscând de asemenea să moară prematur.

Testul DS14 nu reprezintă prima încercare de a lega tipul de personalitate de riscurile medicale. În anii 1960-1970, psihologii au creat o clasificare scurtă pentru a descrie tendinţele diferite ale personalităţilor umane. Tipul A, cel al perfecţionistului care lucrează în week-end este unul din candidaţii importanţi pentru bolile cardiace.

Relaxatul şi ne-competitivul tip B ar fi prin urmare un model de sănătate. Tipul C, reprezentat de persoane plăcute, care tind să evite conflictele şi să îşi ascundă sentimentele, este pasibil de cancer. Modelul tipurilor ABC a fost considerat însă depăşit în anii '80 când numeroase studii au arătat că nu există nici o legătură între Tipul A şi afecţiunile cardiace.

Cu toate acestea, cercetările care au stat la baza alcătuirii modelului au ajutat la identificarea unor stări emotive cu consecinţe nefaste, cum ar fi anxietatea, ostilitatea şi lipsa de speranţă, astfel încât tipul D de personalitate a fost considerat de cercetători drept acela care adună cele mai mari scoruri la aceste emoţii negative.

În 10 ani, 27% din cei 300 de pacienţi cu personalitate de tip D din cadrul unui program de reabilitare cardiacă condus la Antwerp, au murit, mulţi de afecţiuni cardiace sau de infarct, în comparaţie cu un procentaj de 7% din celelalte tipuri de personalitate.

Într-un studiu mai recent, pacienţii cu personalitate de tip D sunt de patru ori mai predispuşi să facă atac cardiac sau să moară într-o perioadă de şase la nouă luni de la o intervenţie pe inimă.

Este important de precizat că tipul D de personalitate nu reprezintă o boală, ci doar o colecţie de predispoziţii umane, în condiţiile în care multe persoane având acest tip de personalitate duc o viaţă normală. Neajunsurile acestui tip de personalitate pot fi compensate prin psihoterapie sau prin ajutorul familiei şi al partenerilor de viaţă. De asemenea, o dietă sănătoasă poate reduce riscul de afecţiuni cardiace, dar şi programele de reabilitare cardiacă, aşa cum a dovedit-o un test efectuat de Denollet în 2001. (Rompres)