Un pas înainte în terapia bolilor depresive și a altor afecțiuni ale sistemului nervos a fost făcut când oamenii de știință au ajuns la concluzia că, în etiopatogenia bolilor amintite, un rol determinant îl joacă și o carență a unui grup specific de acizi grași.
Cum putem depista în timp util riscul unei tentative de sinucidere la un bolnav suferind de depresie? "Prin recoltare de sânge", a fost un răspuns care ne-a surprins pe multi și pe care I-am putut citi în revista de specialitate Journal of American Psychiatry. Cercetatorii de la Universitatea Columbia din New York susțin teoria conform căreia, cu cât cantitatea de acizi grași omega 3 din sângele unei persoane este mai scăzută, cu atât este mai mare probabilitatea de sinucidere. Acest diagnostic este susținut și de următorul argument al oamenilor de știință: numărul sinuciderilor în rândul marilor consumatori de pește este cu 50% mai mic decât în rest. Medicii japonezi, în urma unor experimente efectuate în China timp de doi ani, au descoperit o legătură surprinzătoare între tentativele de sinucidere și cantitatea de acizi grași nesaturați omega 3 din sângele sinucigașilor.
De altfel, până nu demult, această substanță era studiată de către cercetători prin prisma unei alte problematici. De aproape o jumătate de secol, din statisticile instituțiilor de sănătate reiese că, în timp ce în țările civilizate rata de deces provocat de afecțiuni cardiovasculare este tot mai mare, în rândul eschimoșilor, consumatori de alimente aproape în exclusivitate de origine marină, această boala este necunoscută. S-a descoperit că factorul protector este grupa de acizi grași omega 3. Organismul nu poate sintetiza acești acizi care sunt indispensabili pentru funcționarea sa normală, singura cale de a beneficia de prezența lor în organism este prin aport alimentar.
Conform cercetărilor efectuate în domeniul nutriției, s-a constatat că în alimentația strămoșilor noștri, timp de 1-2 milioane de ani, acizii grași omega 3 și omega 6, la fel de importanți și unii și ceilalți, se găseau în același raport, în timp ce în zilele noastre, datorită consumului excesiv de uleiuri vegetale și carne, nivelul acizilor grași omega 3 a scăzut de douăzeci de ori. Sau, mai exact, supra-alimentația din lumea civilizată este doar o aparență: în realitate, o bună parte a omenirii are o carență mai mare sau mai mică de acizi grași omega 3, ceea ce poate cauza numeroase boli specifice civilizației noastre. Pe baza acestor date, în anii 1960-1970 depresia a fost asociată pentru prima dată cu concentrația scăzută de acizi grași omega 3 din sânge, când epidemiologii au observat că mortalitatea crescută ca urmare a bolilor cardiovasculare este frecvent însoțită și de depresie.
Referitor la corelația dintre acizii grași din pește și depresie, în anul 1995, dr. Joseph Hibbeln și un cercetetor american au formulat pentru prima dată ipoteza că absența acidului gras omega 3 poate avea un rol important în declanșarea depresiei, a bolii maniaco-depresive și a stărilor maniaco-depresive postnatale. Nu mult timp după aceste cercetări, un alt psihiatru american, Andrew L. Stoll, în cartea intitulată Legatura omega 3 (The Omega-3 Connection) a susținut că, în cazurile maniaco-depresive, efectele secundare ale medicamentelor administrate în vederea prevenirii recidivelor pot fi contracarate prin consumul de acizi grași menționați. Nu este surprinzător că, de foarte curand, s-a descoperit că și frecvența bolii maniaco-depresive este corelată cu consumul de paste.
Cu toate acestea, până acum s-a acordat o atenție relativ mică cercetării acizilor grași aflați în natură. De exemplu, în anul 2002, un grup de medici englezi au relatat despre cazul unui bărbat care, timp de șapte ani, nu a reacționat la nici un medicament administrat pentru depresie severă, anxietate socială și frecvente tentative de sinucidere, după care, în urma consumului unui anumit tip de acizi grași Omega 3, EPA, după numai o lună de zile a prezentat semne evidente de ameliorare, iar dupa 9 luni s-a vindecat complet. Psihiatrul englez Malcolm Peet și colegii săi au repetat acest experiment sub supraveghere medicală, constatând, la mai mult de doua treimi din numărul bolnavilor non-respondenți la medicația clasică antidepresivă, o ameliorare certă după 12 săptămâni de administrare zilnica a 1 gram de EPA. Unii cercetători au ajuns la rezultate asemănătoare și în cazul stărilor de depresie infantilă și postnatală.
Aceste rezultate spectaculoase au fost completate și de o serie de observații conform cărora absența acidului gras omega 3 este corelată nu numai cu bolile cardiovasculare, stările de depresie, ci și cu alte boli grave. Cercetătorii chinezi au înregistrat succese cu ajutorul suplimentării de acizi grași nu doar la bolnavii de schizofrenie, ci și în cazul suferinzilor de scleroză multiplă, hiperactivitate, alergii și astm, boli autoimune sau prostată.
Acizii grași nu trebuie însă priviți ca un panaceu. De exemplu, depresia nu se datorează exclusiv absenței acidului gras nesaturat omega 3, chiar dacă majoritatea cercetătorilor acceptă că această stare cauzează tulburări cerebrale care alterează eficiența în lupta cu stresul, cu pierderile suferite și cu eșecurile și provoacă stările de neputință care pot duce la depresie. Profesorul australian Gordon Parker, directorul Institutului Black Dog, specializat în cercetarea și tratarea depresiei, împreună cu colegii săi, într-un articol publicat în Journal of American Psychiatry, au sugerat mai multă moderație în această privință. Pe lângă recunoașterea rezultatelor promițătoare, se așteaptă noi cercetări pentru clarificarea numeroaselor întrebări rămase încă fără răspuns. De exemplu, dacă acizii grași omega 3 au efect antidepresiv sau se recomandă doar ca o completare a tratamentului și, de asemenea, cât de eficienți sunt pe termen lung și dacă pot fi recomandați în prevenirea tulburărilor mentale.
Produsul Omega 3 de la CaliVita conține ulei de pește natural extras din somon și hering, care prin însăși tehnologia de obținere se prezintă la un standard de calitate foarte înalt și se recomandă, pentru ameliorarea problemelor psiho-emoționale împreună cu alte produse CaliVita specifice acestui segment al afecțiunilor. Menționăm în acest sens: Noni, Zen Thonic, Stress Management B Complex, Rhodiolin.
| INDEX PRODUSE : | A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | V | W | X | Z |
|---|
| INDEX AFECȚIUNI: | A | B | C | D | E | F | G | H | I | Î | L | M | N | O | P | R | S | T | U | V | Z |
|---|